A fost odata ... in vremuri nu demult apuse, o gasca de nebuni...
 

    Totul a inceput in vara anului 1993 cand o colega de clasa mi-a spus ca sora ei face o emisiune la radio. Prima oara am ascultat de curiozitate. Era o emisiune la care se difuza destul de mult rock, ceva destul de rar la posturile de radio din acea vreme. A fost mai greu pana cand m-am hotarat sa intru si eu o data in direct si sa cer o dedicatie. Dupa acest prim pas totul parca a venit mai usor. Am devenit, imreuna cu inca cativa prieteni (Ciobi, Coca-Cola, Sambilutza Roz, Oantza), cei mai fideli ascultatori ai emisiunii. In fiecare sambata intre orele 15-18 stateam cu urechile ciulite la aparatul de radio.

    Participam la concursuri, faceam dedicatii, cantam in direct ca la karoke, iar de cele mai multe ori dupa emisiune ieseam la un suc. Ca sa nu mai spun ca la un moment dat ajunseseram atat de numerosi ca am ocupat un bar intreg numai noi.

    S-au facut topuri cu cei mai "harnici" forever-young-isti, se dadeau "teme" pentru acasa.

    Toate aceste organizate de numai un singur om, realizatoarea acestei emisiuni, Amy. Ea a reusit sa ne adune la un loc, sa facem excursii, sa petrecem unele sarbatori impreuna.

    A fost o adoloscenta superba pentru noi toti forever-young-istii. Si nu numai adoloscenta, pentru ca emisiunea a avut fani de toate varstele.

    Avem o grama da amintiri placute din acea perioada a vietii. Iar eu am pastrat cateva din aceste amintiri pe niste casete audio. Si am reusit intr-un final sa imi fac timp sa le trec in format digital ca sa le pot pune pe web. Asa ca iata in meniul INREGISTRARI se pot asculta cateva din aceste inregistrari.

    Din pacate adolescenta a trecut, lasandu-ne doar cu amintirile. Ce imi vin cel mai clar in minte sunt indemnurile Forever Young:

Sa fii nebun frumos

Sa fii optimist cu "O" mare

Sa ai religia propriei tale fiinte

Sa poti sa crezi cand altii te inseala

Sa te ridici cand altii te doboara

Sa poti pasta ce altii vor s-alungi

Sa razi chiar daca sufletul iti plange

Asta-i arta de-a invinge!

    Nu stiu cati dintre noi isi mai amintesc aceste indemnuri, si cati le mai respecta. Ne-am maturizat, am dat de greutati si am uitat de multe sa aplicam aceste indemnuri.

    Si totusi, din toate acestea va ramane ceva:

            AMINTIREA